|
|
|
Arhitectura de factura
clasicista
Arhitectura de factura
clasicista anunta cel mai timpuriu modernitatea, prin importul unor elemente
formale (la inceput numai morfologice, apoi si sintactice) de factura clasica
sau clasicizanta, care devin destul de frecvente chiar spre sfirsitul sec.
18. Ele provin din influente ale clasicismului si/sau neoclasicismului european
venite pe diferite filiere (predominant cea ruseasca si cea central europeana),
dar, fiind vorba de preluari tirzii si nu direct de la sursa, este greu de
facut o diferentiere sigura intre ceea ce ar reprezenta influenta renascentista/clasicista
tirzie si influenta neoclasica, ori un baroc simplificat, pentru cazul specific
al Transilvaniei.
Indiferent de originea
sa, repertoriul morfologic si sintactic clasicist s-a bucurat de un mare prestigiu,
imbracind (uneori numai la suprafata) cele mai importante cladiri publice
si conace boieresti (unele cu mari amenajari de parcuri) ale perioadei. Desi
in ultimii 15 ani ai sec. 19 clasicismul a inceput sa-si piarda pozitia de
"stil oficial" (in favoarea eclectismului), se poate vorbi despre rezistenta
filonului clasicist in arhitectura romaneasca; astfel, in timp, el reapare
sub diverse forme: fie pur, in constructii neoclasice tirzii (Palatul Regal
din Bucuresti, arh. N. Nenciulescu, in deceniul 4, Ministerul de Finante din
Bucuresti, arh. Radu Dudescu - 1947), sau neorenascentiste (banca Crisoveloni,
arh. G. M. Cantacuzino - anii '20), fie simplificat, in anumite forme de Art-Deco
sau de modernism monumental (Facultatea de drept, arh. Petre Antonescu - 1935,
Ministerul Justiei, arh. Const. Iotzu - 1929-1932, Institutul Agronomic,arh.
F. Stanculescu, L. Plamadeala, R. Udroiu, Ministerul de Externe - 1936-1938,
Academia de Razboi - 1937-1944, Palatul CFR - 1938-1947, proiectate de Duiliu
Marcu, expozitiile din 1937-1939, arh. Horia Creanga, toate din Bucuresti,
Palatul Culturii de la Cernauti, arh. Horia Creanga - 1938-1940, etc.), fie
in forme "pervertite", in structura arhitecturilor totalitare. In plus, gratie
invatamintului de tip Beaux-Arts, filonul clasicist se transmite in sintaxa
si repartitia planimetrica a multor cladiri, chiar daca acestea adopta alte
formule stilistice de fatada, de la eclectism la neo-romanesc.
|
|
|
|