|
|
|
Arhitectura 1900
In arta si arhitectura
europeana din jurul anului 1900, si-a facut loc o serie de manifestari inovatoare,
care reprezinta o miscare generala secesionista fata de inchistarea academismului
istoricist sau eclectic si, in acelasi timp, incercari de includere in arhitectura
a valentelor artistice artizanale locale. De aceea miscarea a dezvoltat in
arhitectura, in mobilier si in artele aplicate formule stilistice diferind
dupa localizarea geografica (purtind, ca atare, diverse denumiri: Art Nouveau,
Secession, Jugendstil, etc.) si a antrenat in paralel si dezvoltarea unor
scoli locale de mobilier si arte decorative.
Ecoul acestei miscari
in tarile romane a fost similar cu cel al romantismului, de care, de altfel,
miscarea nu este straina. O parte dintre varietatile stilistice regionale
au patruns, asemeni altor importuri, in arhitectura si in artele aplicate.
Astfel se poate delimita,
atit in vechiul regat cit, mai ales, in Transilvania, o arhitectura cu aspecte
evidente de tip Art Nouveau sau Secession (de factura austriaca sau ungureasca),
uneori mai pure, alteori grefate pe un suport de factura eclectica sau academista.
Art Nouveau-ul este remarcabil reprezentat de cladiri cum ar fi Cazinoul din
Constanta (1907-1911, arh. Daniel Renard), Cazinoul din Sinaia (arh. Petre
Antonescu), vechiul hotel Athenee-Palace (1910, arh. Daniel Renard), magazinul
Orfeu din Bucuresti (arh. Leonida Negrescu), etc. Cele mai multe si mai tipice
constructii Secession, de influenta austriaca sau ungureasca (in Ungaria dezvoltindu-se
o remarcabila varianta locala), unele cu totul deosebite ca valoare si anvergura,
se gasesc insa in Transilvania, in Oradea, Tirgu-Mures, Timisoara, etc., unde
arhitecti ca Deszo Jakab si Marcel Komor (complexul Vulturul Negru din Oradea,
1907-1910, fosta primarie, 1907-1908, si Palatul Culturii, 1913, din Tirgu-Mures,
etc.), Kalman Rimanoczy-fiul (Palatul Apollo, 1913-1914, precum si multe alte
constructii din Oradea), Sandor Baumgarten (liceul "Bolyai Farkas", 1908-1909,
Tirgu-Mures), Jozsef si Laszlo Vago, Ferenc Lobl, etc. au proiectat o remarcabila
arhitectura de aceasta factura.
Pe de alta parte, ca si
in cazul romantismului, spiritul in sine al miscarii a dat nastere si la reactii
specifice locale, cautari arhitecturale care au stimulat dezvoltarea unor
raspunsuri originale.
|
|
|
|