|
|
|
Arhitectura Art-Deco
In sensul moderarii modernismului
si, in acelasi timp, al sincretismului care a caracterizat in general dezvoltarea
moderna a arhitecturii romanesti, trebuie mentionata arhitectura Art-Deco
care a insotit cu realizari multe si remarcabile toata perioada interbelica.
Fenomenul Art-Deco, ale carui filiatii se pot regasi atit in modernism cit
si in clasicismul monumental, desemneaza un moment al modernizarii eclectismului
Beaux-Arts-ist care a creat in perioada interbelica o arhitectura luxuoasa,
exuberanta, reprezentativa pentru succesul capitalist, imbinind in mod usor
inteligibil elemente derivate din limbajul modernist si din progresul tehnologic
cu un decorativism epurat, dupa o sintaxa de factura predominant academista,
in consecinta o arhitectura foarte potrivita contextului romanesc.
Cladiri ca: Palatul Telefoanelor
(arh. Van Saanen-Algy, Louis Week, Walter Froy), Palatul Societatii functionarilor
primariilor din municipiul Bucuresti (arh. Ioan Rosu, Radu Culcer), corpul
nou al Garii de Nord, judecatoria din Stirbei Voda (arh. E. Nadejde, E. Cusnenco),
blocul edilitar cu teatru, primarie, comert din piata Amzei (arh. N. Georgescu),
hotelurile Ambasador si Union (arh. Arghir Culina), Societatea Asigurarea
romaneasca, multe imobile de locuit (cum ar fi cele din Dacia 15 si 66, arh.
Jean Monda), toate din Bucuresti, Ateneul universitar Regele Ferdinand (arh.
G. Cristinel), muzeul Institutului de studii clasice din Cluj, prefectura
din Satu-Mare (arh. Victor Smighelschi), etc. sint exemple tipice si de foarte
buna calitate pentru aceasta arhitectura care impaca mai multe tendinte.
|
|
|
|