Modernismul de frontiera/modernismul eclectic

In paralel, fondul mai tolerant si sincretic al modernismului romanesc a permis si o interesanta conciliere (atit teoretica, cit si practica) cu cautarile originale ale unui spirit national in arhitectura. In general in proiecte de mica anvergura (locuinte, cluburi, etc.), arhitecti ca, in primul rind, Octav Doicescu (principalul reprezentant al acestei linii stilistice: cartierul U.C.B., biblioteca si clubul nautic din parcul Herastrau, din Bucuresti si multe vile, etc.), dar si Henriette Delavrancea-Gibory, Ion Boceanu, Horia Creanga, Duiliu Marcu, etc. au realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura vernaculara.

Din punct de vedere teoretic, expresia acestei concilieri se gaseste si in paginile revistei Arhitectura scrise de Florea Stanculescu, dar mai ales in teoria critica originala dezvoltata de G.M. Cantacuzino: el sustine ca adevarata arhitectura nationala nu se va putea realiza decit dupa ce arhitectura romaneasca va fi absorbit lectia functionalismului, pe care il considera o metoda impusa de spiritul timpului, dar care trebuie sa fie decantata prin filtrul traditiei.